HABÁR s. n. 1. (În expr.) A nu avea habar (de sau despre ceva) = a) a nu ști nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; b) a nu-și face griji, a nu-i păsa de ceva. 2. (Reg.; în expr.) Cum (ți-)e habarul? = cum (îți) merge? cum stau lucrurile? – Din tc. haber, „veste, informație”. Vezi definitia »

PAPILÁR, -Ă, papilari, -e, adj. Cu papile, format din papile. – Din fr. papillaire. Vezi definitia »

ALTITUDINÁR, -Ă adj. altitudinal. (< fr. altitudinaire) Vezi definitia »

MĂȚÁR, mățari, s. m. (Rar) Persoană care pregătește și vinde mațe (pentru cârnați). – Maț + suf. -ar. Vezi definitia »

INVENTÁR s.n. Listă, registru etc. cuprinzând toate lucrurile care constituie averea unei gospodării, a unei instituții etc.; (p. ext.) totalitatea acestor bunuri. ◊ A face inventarul = a inventaria. ♦ (Fig.) Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte etc.). [< fr. inventaire, cf. lat. inventarium]. Vezi definitia »