POICHILODERMÍE s. f. afecțiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare și pigmentații, care dau pielii un aspect pestriț. (< fr. poïkilodermie) Vezi definitia »

RASEOLOGÍE s.f. Parte a antropologiei care studiază rasele omenești. [Pron. -se-o-, gen. -iei. / < rasă + gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

HIPERACUZÍE, hiperacuzii, s. f. Hiperestezia auzului. – Din fr. hyperacousie. Vezi definitia »

ACATALEPSÍE s. f. 1. (la scepticii greci) renunțare din principiu de a mai căuta soluția unei probleme. 2. (med.) nesiguranță în punerea unui diagnostic. (< fr. acatalepsie) Vezi definitia »

ORFEVRĂRÍE s.f. Arta, meșteșugul confecționării obiectelor fine, lucrate în aur și argint; aurărie. ♦ Obiecte de aur lucrate prin acest meșteșug. ♦ Comerț cu obiecte fine de aur și argint. [Gen. -iei, var. orfevrerie s.f. / < fr. orfèvrerie]. Vezi definitia »