izmuí, izmuiésc, vb. IV (reg.) a stropi, a (se) spăla cu aghiasmă, a aghesmui. Vezi definitia »

șmaluí, șmaluiésc, vb. IV (reg.) a tăia în lungime pentru a obține șmale (v.). Vezi definitia »

ciristuí pers. 3 sg. ciristuiéște, vb. IV (reg.) a se vindeca. Vezi definitia »

BIRUÍ, bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge (un dușman, un adversar etc.). ♦ Fig. A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. (Despre sentimente, emoții etc.) A-l copleși. 2. A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). Cine biruie să spună toate câte-au fost? (RETEGANUL). – Magh. birni. Vezi definitia »

zblenduí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zblenduiésc, imperf. 3 sg. zblenduiá; conj. prez. 3 să zblenduiáscă Vezi definitia »