SCRUTÍN s.n. Votare, alegere făcută cu bile sau cu buletine care se introduc într-o urnă; constatarea rezultatului unei astfel de alegeri. ◊ A despuia scrutinul = a deschide urna și a număra voturile. ♦ Totalitatea voturilor exprimate, depuse în urnă. [< fr. scrutin, cf. lat. scrutinium]. Vezi definitia »

CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Vezi definitia »

Din fr. micro-; gr. mikros „mic” Vezi definitia »

AVENTURÍN (‹ fr. {i}) s. n. Varietate de cuarț galben, roșu sau brun, cu irizații datorate incluziunilor de mică și de oxizi de fier. 2. Varietate de plagioclaz acid cu reflexe aurii scînteietoare, datorate incluziunilor de solzi de oligist. Este utilizat ca piatră semiprețioasă. Vezi definitia »

BOVÍN, -Ă, bovini, -e, adj. De bou, din familia sau din speța boului. ♦ (Substantivat, f. pl.) Subfamilie din familia rumegătoarelor, având ca tip boul; (și la sg.) animal făcând parte din această subfamilie. – Fr. bovin (lat. lit. bovinus). Vezi definitia »