Definita cuvantului artificiu
ARTIFÍCIU s.n. 1. Mijloc prin care se urmărește să se schimbe realitatea în mod nefiresc; meșteșug, abilitate, procedeu meșteșugit. ◊ Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă. 2. (La pl.) Compoziție de materii ușor inflamabile, care prin aprindere produc efecte luminescente variate. [Pron. -ciu. / < it. artificio, lat. artificium < ars – artă, facere – a face, cf. fr. artifice].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu artificiu
DUGHENGÍU, dughengii, s. m. (Reg.) Negustor care are o dugheană. – Tc. dukjanei. Vezi definitia »
fălnógiu s.m. (reg., înv.) primar de sat. Vezi definitia »
sagríu s. n. – Piele zgrunțuroasă. Tc. sagri (Tiktin), cf. fr. chagrin, sp. chagrin (REW 7513). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
DILATÓRIU, -IE adj. (jur.) care caută să câștige timp, să întârzie o decizie. (< fr. dilatoire, lat. dilatorius) Vezi definitia »
MICÉLIU, micelii, s.n. Aparat vegetativ al ciupercilor, format din filamente1 tubulare. (din fr. mycélium) Vezi definitia »