RĂSUFLĂTÓR, -OÁRE, răsuflători, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. (Rar) Care înlesnește respirația. 2. S. f. Deschizătură (de aerisire) prin care un spațiu închis comunică cu exteriorul. 3. S. f. Canal de evacuare a aerului și a gazelor la turnarea metalului lichid în forme, servind la verificarea umplerii formei. 4. S. n. Tub de evacuare a gazelor de ardere dintr-un motor cu ardere internă. – Răsufla + suf. -ător. Vezi definitia »

COMÓR s. n. Varietate de rasă de oi caracul, cu lână de culoare maro-roșcată. – Et. nec. Vezi definitia »

MOR interj. (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. – Onomatopee. Vezi definitia »

RECUNOSCĂTÓR, -OÁRE adj. care poartă (cuiva) recunoștință. (după fr. reconnaissant) Vezi definitia »

1.locuitor din orasul Arad de statura mica 2.fabricant de mici Vezi definitia »