PERPENDICULÁR, -Ă adj. 1. (Despre drepte, plane) Care cade astfel pe o dreaptă sau pe un plan încât să formeze un unghi drept. 2. Stil perpendicular = variantă a stilului gotic creată în Anglia în sec. XIV și manifestată mai ales în economia bolților, care dispar sub mulțimea arcelor, formate dintr-un șir de trunchiuri de copac răsturnate, bogat ornamentate cu muluri decorative. // s.f. Linie, dreaptă perpendiculară. [< fr. perpendiculaire, cf. lat. perpendicularis < perpendiculum – fir cu plumb]. Vezi definitia »

FILÁR, -Ă adj. În formă de fir. [Cf. it. filare]. Vezi definitia »

POLICÁR s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris]. Vezi definitia »

POJÁR, (2) pojaruri, s. n. 1. Boală contagioasă (la copii), caracterizată prin apariția unor pete roșii pe piele; rujeolă. 2. (Înv. și reg.) Foc mare; incendiu. ♦ Fig. Lumină purpurie a zorilor sau a amurgului. 3. Căldură mare, arșiță. ♦ Fig. Înflăcărare, ardoare, patos; pasiune, patimă. – Din sl. požarŭ. Vezi definitia »

REZIDUÁR,-Ă, reziduari, -e, adj. (Rar) Care formează reziduuri. [Pr.: -du-ar] – Din fr. résiduaire. Vezi definitia »