Definita cuvantului aviație
AVIÁȚIE s.f. 1. Zbor cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor. ♦ Disciplină care studiază vehiculele aeriene mai grele decât aerul. 2. Totalitatea avioanelor unei țări, ale unei societăți comerciale etc. ♦ Forță aeriană care înglobează totalitatea avioanelor militare ale unei armate. [Pron. -vi-a-, gen. -iei. / < fr. aviation, it. aviazione, cf. lat. avis – pasăre].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aviație
RADIOCINEMATOGRAFÍE s. f. metodă de diagnostic în înregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ intern în activitate. (< fr. radiocinématographie) Vezi definitia »
imprecizie ; confuzie ; nebulozitate ; neinteles; ceva ce nu a inteles o pers. Vezi definitia »
INTERMODULÁȚIE s.f. (Fiz.) Modulație parazitară a unui semnal electric alternativ. [Gen. -iei. / cf. fr. intermodulation]. Vezi definitia »
OFTALMODIAFANOSCOPÍE s. f. transluminare a membranelor oculare. (< engl. ophtalmodiaphanoscopy) Vezi definitia »
FENOMENOLOGÍE s.f. Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, astfel cum se manifestă ele în timp și spațiu. ♦ Termen în filozofia lui Hegel care denumește teoria despre dezvoltarea conștiinței umane, înțeleasă ca formă a autodezvoltării „spiritului absolut”. ♦ Curent filozofic idealist contemporan, întemeiat de gânditorul german Edmund Husserl (1859-1938), care reduce „obiectul” la „fenomen”, considerat ca esență de ordin spiritual și ca dat ultim și nemijlocit al conștiinței, independent de existența obiectivă și de experiența senzorială. [Gen. -iei. / < fr. phénoménologie]. Vezi definitia »