Definita cuvantului belciug
BELCIÚG, belciuge, s. n. 1. Verigă de metal de care se prinde un lacăt, un lanț etc. ◊ Expr. A pune (sau a atârna cuiva) belciugul în nas = a pune stăpânire (pe cineva), a avea (pe cineva) în mână. (Fam.) A (nu) fi câștigat la belciuge = a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu. 2. Braț de râu care în perioadele de secetă rămâne ca un lac sinuos. – Din. sl. bĕličugŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu belciug
TRANSFÚG, -Ă, transfugi, -ge, s. m. și f. Militar care săvârșește un act de trădare, trecând în tabăra inamică; p. ext. persoană care își părăsește în mod ilegal țara, partidul etc. – Din fr. transfuge, lat. transfuga. Vezi definitia »
IMBRIFÚG, -Ă adj. (despre materiale) care nu poate fi pătruns de ploaie. (< fr. imbrifuge) Vezi definitia »
tulúg, tulúgi, s.m. (reg.) strujan, cotor de porumb, cocean. Vezi definitia »
samșúg, samșúguri, s.n. (reg.) sanie (folosită la căratul lemnelor lungi). Vezi definitia »
BELCIÚG, belciuge, s. n. Verigă de metal, fixată solid de ceva, prin care se trece un lacăt, un lanț etc. ◊ Expr. A pune (sau a atârna cuiva) belciugul în nas = a pune stăpânire (pe cineva), a avea (pe cineva) în mână. (Fam., cu aluzie la un joc cu belciugele) Doar nu m-ai câștigat la belciuge, se spune aceluia care îți pretinde să faci un efort prea mare. – Slav (v. sl. bĕličugŭ). Vezi definitia »