Definita cuvantului veteran
VETERÁN s.m. 1. (Ant.) Soldat roman liberat din armată, după un anumit număr de campanii, împroprietărit și declarat cetățean roman (în cazul când nu era mai dinainte). 2. Soldat aflat de multă vreme în armată, care a luat parte la mai multe campanii. 3. (Fig.; și f.) Persoană care a îmbătrânit într-o funcție sau într-o instituție. [< fr. vétéran, lat. veteranus < vetus – bătrân].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu veteran
ciobán (ciobáni), s. m. – Păstor. – Mr. cioban, istr. țoban. Tc. çoban (Roesler 608; Șeineanu, II, 128; Miklosich, Türk, Elem., I, 278; Miklosich, Fremdw., 82; Berneker 159; Lokotsch 1921; Ronzevalle, 77); cf. ngr. τσοπάνης, τσοπάνος, alb. čoban, bg., sb. čoban(in), rut. čaban, pol. czaban, rus. čaban, mag. csobán(y). Cuvînt rar în dialecte. După Weigand, Jb., XVI, 222, intrat în rom. prin intermediul bg., ceea ce nu pare sigur; pentru motivele extinderii sale rom., cf. Caracostea, Mitt. Wien., 98. Pentru formele dialectale din ngr., cf. Höeg 127. Din rom. provin mag. csobán(y) (Edelspacher 12), și posibil rut. și pol. Der. ciobancă, s. f. (păstoriță); ciobăneasă (var. ciobăniță), s. f. (păstoriță); ciobănesc, adj. (de cioban); ciobănește, adv. (ca ciobanii); ciobănos, adj. (rustic, necioplit); ciobăni, vb. (a fi cioban); ciobănime, s. f. (mulțime de ciobani); ciobănie, s. f. (ocupația ciobanului). Vezi definitia »
KAMPUCHIÁN, -Ă, kampuchieni, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) din Kampuchia; cambodgian. [Pr.: -ci-] – Kampuchia (n. pr.) + suf. -an. Vezi definitia »
NEOCOMIÁN, -Ă adj., s. n. denumirea veche a cretacicului inferior. (< fr. néocomien) Vezi definitia »
TRANSMONTÁN, -Ă adj. De dincolo de munți. [< lat. transmontanus]. Vezi definitia »
latinoamericán (-no-a) adj. m., pl. latinoamericáni; f. latinoamericánă, pl. latinoamericáne Vezi definitia »