PANARABÍSM s. n. doctrină politică care preconiza să unească toate țările arabe. (< fr. panarabisme) Vezi definitia »

CULTURÍSM s. n. Disciplină sportivă bazată pe exerciții complexe, care urmărește dezvoltarea armonioasă și viguroasă a corpului. – Cultură + suf. -ism. Vezi definitia »

ANABOLÍSM s. n. Totalitatea proceselor biochimice care au loc în organismele vii, asigurând producerea substanțelor necesare vieții. – Fr. anabolisme. Vezi definitia »

SEMANTICÍSM s. n. curent în lingvistica contemporană care susține că principala problemă a filozofiei ar fi limba, pe care o identifică cu logica și cu realitatea obiectivă, încercând să înlocuiască cercetarea științifică a realității cu analiza formală a sensului cuvintelor. (< rus. semantițism) Vezi definitia »

MONOSEMANTÍSM s. n. (Lingv.) Caracter al cuvintelor monosemantice; monosemie. – Din fr. monosémantisme. Vezi definitia »