PROTOGÍN, -Ă, protogini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Bot., despre flori hermafrodite) Al cărui pistil se dezvoltă înaintea staminelor. 2. S. f. (Geol.) Rocă granitică cu structură de șist. – Din fr. protogyne. Vezi definitia »

PERIGÍN, -Ă adj. (despre stamine) inserat pe periant, un cerc în jurul ovarului. ◊ (despre plante) cu staminele dispuse în acest fel. (< fr. périgyne) Vezi definitia »

călmăjín s.m. (reg.) postav roșu. Vezi definitia »

aschér(in) s.m. (înv.) armată turcească Vezi definitia »

DEBREȚÍN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de circa 10 cm. – Din germ. Debreziner. Vezi definitia »