Definita cuvantului bancă
BÁNCĂ3 s.f. Scaun lung, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ♦ Scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. [< fr. banc, cf. germ. Bank].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bancă
ciumércă, ciumérci, s.f. (reg., înv.) carte poștală ilustrată. Vezi definitia »
smăcinătúră, smăcinătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. smăcinare, fărâmițare; zdrobire. 2. ceea ce este smăcinat, fărâmițat, zdrobit. Vezi definitia »
CVARTADÉCIMĂ / CUARTADÉCIMĂ s. f. (muz.) interval de 14 trepte (o septimă peste octavă). (< lat. quarta decima) Vezi definitia »
RENÓNSĂ s. f. (la jocul de cărți) refuz de a da culoarea cerută. (< fr. renonce) Vezi definitia »
BRÉGMĂ s.f. (Anat.) Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal. [< fr. bregma, cf. gr. bregma – cap]. Vezi definitia »