Definita cuvantului bancrută
BANCRÚTĂ s.f. Situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. [< fr. banqueroute, cf. germ. Bankrott, it. bancarotta < banco – bancă, rotto – rupt].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bancrută
CLÓȚĂ, cloțe, s. f. (Reg.) Cloșcă.- Comp. sb. klocati. Vezi definitia »
STÂNJENEÁLĂ, stânjeneli, s. f. Acțiunea de a (se) stânjeni; stinghereală. – Stânjeni + suf. -eală. Vezi definitia »
zdreanță I. s. f. pl. zdrențe 1. om fără personalitate. 2. (peior.) haină; obiect de îmbrăcăminte. 3. (peior.) parașută, curvă, prostituată. II. adj. invar. 1. bătut tare de tot. 2. epuizat, istovit. Vezi definitia »
FLAGRÁNȚĂ s. f. Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, fapt incontestabil. – Din fr. flagrance. Vezi definitia »
HIPNONARCÓZĂ s. f. narcoză obținută prin hipnoză. (< germ. Hypnonarkose) Vezi definitia »