paiván (paiváne), s. f. – (Banat, Trans.) Funie, pripon, opreliște. – Var. poivan. Sl., bg. paivan (Tiktin). – Der. (îm)păivăni, vb. (a priponi, a împiedica un cal). Vezi definitia »

borcán (borcáne), s. n. – Vas cilindric pentru păstrarea conservelor etc. Mag. borkancsó, de la bor „vin” și kancsó „cană” (› rom. canceu), cf. Cihac, II, 484. DAR se referă la bg. burkan, care, după Capidan, Raporturile, 221, provine din rom. – Der. borcăna, vb. (a îngroșa, a se umfla un membru sau organ); borcănos, adj. (umflat). Vezi definitia »

TETRACLORMETÁN s. n. tetraclorură de carbon. (< fr. tétrachlormétan) Vezi definitia »

BAJOCIÁN (‹ localit. Bajocasses, Franța), etaj mijlociu al Jurasicului (Dogger), caracterizat de zona cu oolite feruginoase albe, gălbui sau brune și din punct de vedere paleontologic prin amoniții Stephanoceras humphresianum și Parkisonia parkinsoni, precum și de belemnitul Megatheutis giganteus. Vezi definitia »

CHILOMÁN, chilomane, s. n. (Pop.) Gălăgie mare (făcută de oameni care țipă, râd, petrec etc.); larmă, zarvă. – Et. nec. Vezi definitia »