Definita cuvantului bijuterie
BIJUTERÍE s.f. 1. Obiect de podoabă; giuvaer. ♦ (Fig.) Lucru elegant și de mare preț. 2. Magazin, atelier, fabrică de bijuterii, de giuvaericale etc. [Gen. -iei. / < fr. bijouterie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bijuterie
MACROBÍE s. f. durată excepțională a vieții unei ființe; longevitate. (< fr. macrobie) Vezi definitia »
TARTUFERÍE s.f. (Liv.) Fățărnicie, ipocrizie. [< fr. tartuferie]. Vezi definitia »
COARTICULÁȚIE s. f. (lingv.) rostire concomitentă a sunetelor. (< fr. coarticulation) Vezi definitia »
OCLÚZIE s.f. v. ocluziune. Vezi definitia »
PĂSTÁIE, păstăi, s. f. Fruct caracteristic plantelor din familia leguminoaselor, format din două valve în care sunt închise semințele; teacă. [Pr.: -ta-ie] – Cf. alb. pistaë. Vezi definitia »