Definita cuvantului fără
FẮRĂ, conj., prep. I. (Urmat de o propoziție circumstanțială de mod sau de un infinitiv care îi ține locul, are valoarea unei negații) A ascultat fără să răspundă nimic. ♦ (Urmat de o propoziție concesivă sau de un infinitiv care îi ține locul) Deși nu..., cu toate că nu... Fără să fie desăvârșit, e mulțumitor. 2. (Reg.; după negație, cu sens adversativ) Ci, dar. ♦ (Înv.; adverbial) Decât, (în) afară de...; exceptând pe... II. Prep. 1. (Introduce complemente circumstanțiale de mod și atribute, conținând ideea de excludere) Lipsit de... Om fără necazuri. ♦ (În legătură cu cuvinte care arată cantitatea sau măsura, indicând cât lipsește până la o măsură deplină) Este ora zece fără cinci minute. ♦ (În operații aritmetice de scădere) Minus, mai puțin. Patru fără doi. 2. (Introduce complemente circumstanțiale sociative negative) Pot eu să trăiesc și fără tine. ♦ (Introduce complemente circumstanțiale instrumentale negative) A scos cuiele fără clește. – Lat. foras „afară”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fără
AGAMOGENÉZĂ s. f. reproducere asexuată; agamogonie. (< fr. agamogenèse) Vezi definitia »
SPIROCHÉTĂ s.f. v. spirochet. Vezi definitia »
bobăreásă, bobărése, s.f. (reg.) ghicitoare în bobi. Vezi definitia »
suflintătúră, suflintătúri, s.f. (reg.) lână măruntă, tunsă de pe pântecele oilor. Vezi definitia »
slănínă (slănini), s. f. – Grăsime de porc. – Var. slăină. Sl. (bg., sb., slov., ceh.) slanina, din sl. slanŭ „sărat” (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347; Conev 87), cf. ngr. σλανίνα (Meyer, Neugr. St., II, 58). – Der. slăninos, adj. (cu slănină). Vezi definitia »