cipíc (cipíci), s. m. – Papuc. – Var. ciupic, țipic. Din. bg. čepik, după DAR; din mag. cipöke, după Cihac, II, 491. Mag. explică mai bine var. Cf. iud. sp. čipičis (Wagner, Caracteres generales del judeoesp., Madrid 1930, 71). Vezi definitia »

IÓDIC adj.m. Acid iodic = acid oxigenat al iodului. [Cf. fr. iodique]. Vezi definitia »

PSIHOLINGVÍSTIC, -Ă adj. Referitor la psiholingvistică. [Cf. fr. psycholinguistique]. Vezi definitia »

HIPOCRÁTIC, -Ă adj. 1. referitor la Hipocrat. 2. (despre degete) îngroșat la capăt. ♦ față ~ă = expresie particulară a feței muribinzilor. (< fr. hippocratique) Vezi definitia »

CINEGÉTIC, -Ă I. adj. de vânătoare. II. s. f. știința și arta vânătorii. (< fr. cynégétique, it. cinegetico, gr. kynegetikos) Vezi definitia »