TIMONERÍE s. f. 1. încăpere pe puntea unei nave, unde se găsește timona și alte aparate necesare manevrării navei. 2. ansamblu de bare, cabluri, paloniere etc. care comandă direcția, frânele etc. într-un vehicul. (< fr. timonerie, it. timoneria) Vezi definitia »

COMORÁȚIE s.f. Insistență asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. ♦ Figură de retorică realizată prin folosirea excesivă a conjuncțiilor coordonatoare „și”, „sau” în propoziție; epimonă. [Gen. -iei, var. comorațiune s.f. / < lat. commoratio, fr. commoration]. Vezi definitia »

IERARHÍE s. f. sistem de subordonare a gradelor, funcțiilor, autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. (< fr. hiérarchie) Vezi definitia »

EPISCOPÍE, episcopii, s. f. Teritoriu asupra căruia se extinde autoritatea unui episcop¹; eparhie. ◊ Reședința episcopului; episcopat. – Din ngr. episkopía. Vezi definitia »

TENALGÍE, tenalgii, s. f. Durere în tendoanele mușchilor. – Din fr. ténalgie. Vezi definitia »