LÁPSUS, lapsusuri, s. n. Incapacitate momentană a cuiva de a-și aduce aminte de un lucru știut. ♦ Eroare, inadvertență comisă din neatenție de o persoană care vorbește sau scrie ceva. – Din fr., lat. lapsus. Vezi definitia »

MACAIRÓDUS, macairoduși, s. m. Animal carnivor fosil din familia felidelor, cu caninii foarte dezvoltați, care a trăit din pliocen până la sfârșitul cuaternarului (Machairodus). [Pr.: -ca-i-] – Din lat. Machairodus, numele științific al animalului. Vezi definitia »

HIBÍSCUS, hibiscuși, s. m. Arbore tropical din familia malvaceelor. – Din fr. hibiscus. Vezi definitia »

ÍCTUS, ictusuri, s. n. 1. Intensificare a pronunțării în versificația antică, care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice. 2. (Muz.) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri. 3. (Med.) Stare patologică, manifestată brusc și intens, însoțită de cădere; șoc. ◊ Ictus apoplectic = apoplexie. Ictus epileptic = criză de epilepsie, manifestată prin pierderea bruscă a cunoștinței și prin convulsii. – Din lat., fr. ictus. Vezi definitia »

REZÚS s. m. maimuță mică din India, înrudită cu macacul, cu blana brun-verzuie și cu fața de un roz pal. (< fr. rhésus) Vezi definitia »