PALEOMAGNETÍSM s. n. metodă de determinare a va-lorilor câmpului magnetic terestru din trecutul geologic. (< fr. paléomagnétisme) Vezi definitia »

APRIORÍSM s. n. concepție filozofică idealistă care consideră cunoașterea esenței lucrurilor anterioară experienței omului. (< fr. apriorisme) Vezi definitia »

TERORÍSM s.n. Sistem de acțiuni teroriste. [< fr. terrorisme]. Vezi definitia »

PROTOCRONÍSM s. n. curent de idei care urmărește să pună în valoare anticipările creatoare pe plan universal în domeniul culturii și civilizației, pe care orice popor le poate revendica; protocronie. (< proto- + /sin/cronism) Vezi definitia »

SPINOZÍSM s. n. sistem filozofic al lui Spinoza, care profesează credința într-o substanță unică, infinită, cauza imanentă a întregii existențe. (< fr. spinozisme) Vezi definitia »