SOL s.n. 1. Stratul afânat de la suprafața Pământului, în care se dezvoltă viața vegetală. 2. Teritoriu, pământ. 3. Soluție coloidală. [Cf. fr. sol, lat. solum]. Vezi definitia »

MIRÁCOL, miracole, s. n. Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Var.: (înv.) mirácul s. n.] – Din lat. miraculum, it. miracolo, fr. miracle. Vezi definitia »

dracul gol expr. v. drac împielițat. Vezi definitia »

CLORAMFENICÓL s. n. Antibiotic puternic, folosit în tratamentul bolilor infecțioase; cloromicetină. – Din fr. chloramphénicol. Vezi definitia »

ORTOPÓL s. m. (mat.) punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. (< fr. orthopôle, engl. orthopol) Vezi definitia »