TRANSIGÉNȚĂ s.f. Dispoziția de a transige, de a ceda; împăciuire, cedare. [< fr. transigeance]. Vezi definitia »

TERASÉTĂ s. f. denumite dată micilor trepte de relief, pe versanți, paralel cu curbele de nivel. (< fr. terrassette) Vezi definitia »

școmârlă, școmârle, s.f. (reg.) 1. fum, miros înecăcios rezultat din arderea măncării sau a grăsimilor. 2. mâncare făcută din pește sărat. 3. lulea. 4. (în forma: scomârlă) noroi. 5. sfoară. 6. (în forma: scomârlă) om, animal foarte slab. Vezi definitia »

ENZÍMĂ s. f. compus organic produs de anumite celule vii, care accelerează mersul reacțiilor chimice din celulă; ferment; diastază (1). (< fr. enzyme) Vezi definitia »

TĂȘCULÍȚĂ, tășculițe, s. f. Tășcuță. – Tașcă + suf. -uliță. Vezi definitia »