absídă s. f. nișă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici. (< fr. abside, lat. absida) Vezi definitia »

ABSÉNȚĂ s.f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui lucru (dintr-un loc unde ar fi trebuit să fie). 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. ♦ (Fig.) Neatenție, distracție; indiferență. [Cf. fr. absence, lat. absentia]. Vezi definitia »

MOLÁSĂ, molase, s. f. (Geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie feldspatică și ciment calcaros. – Din fr. mollasse. Vezi definitia »

OFICÍNĂ s. f. 1. laborator (într-o farmacie, instituție). 2. loc, mediu unde se urzesc intrigi, comploturi. (< fr. officine, lat. officina) Vezi definitia »

jálbă (jélbi), s. f. – 1. Plîngere, reclamație. – 2. Cerere, petiție. – Var. (Mold.) jalobă. Sl. žalĭba (Miklosich, Lexicon, 191; Cihac, II, 155; Tiktin), cf. bg. žalba. Var. din sl. žaloba (Ivănescu, BF, VI, 104), cf. ceh., pol., rus. žaloba. – Der. jelbui, vb. (a reclama, a se plînge); jelbar, s. m. (persoană care se ocupa cu scrisul jalbelor; reclamant, solicitant). Vezi definitia »