Definita cuvantului carlingă
CARLÍNGĂ s.f. 1. Parte din fuzelajul unui avion în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. (Mar.) Piesă de legătură longitudinală care unește diferite părți ale unei nave. [Pl. -gi, -ge. / < fr. carlingue, cf. scand. kerling].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu carlingă
CEÁFĂ, cefe, s. f. 1. Partea de dinapoi a gâtului sau, p. ext., a capului. ◊ Expr. Când mi-oi (sau ți-oi etc.) vedea ceafa = niciodată. A face ceafă = a se îngrășa. Gros în (ori la) ceafă sau cu ceafa groasă = gras; fig. bogat; influent. ♦ Regiunea cervicală. 2. Specialitate de carne de porc din regiunea cefei (1), afumată sau sărată. – Cf. alb. čafë. Vezi definitia »
PAPÓRNIȚĂ, papornițe, s. f. 1. (Reg.) Coș împletit din papură; p. gener. coș. 2. (Rar) Sticlă îmbrăcată în papură. – Papură + suf. -orniță. Vezi definitia »
HETEROMETÁBOLĂ adj. hemimetabolă. (< fr. hétérométabole) Vezi definitia »
HÓDĂ s. f. (Ornit.; reg.) Lișiță. – Magh. hóda. Vezi definitia »
ORGANOGENÉZĂ s. f. Proces de formare a organelor în cursul dezvoltării individuale a organismelor; organogenie. – Din fr. organogenèse. Vezi definitia »