RĂPITÓR, -OÁRE, răpitori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpește pe cineva. 2. (Despre animale) Care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ♦ (Substantivat, f. pl.) Numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine. ♦ Fig. Hrăpăreț, uzurpator. 3. Fig. Care vrăjește, captivează; fermecător, încântător. – Răpi + suf. -tor. Vezi definitia »

INSULTĂTÓR, -OÁRE adj. Jignitor, ofensator. [< insulta + -tor]. Vezi definitia »

MACROPROCESÓR s. n. (inform.) program destinat transformării unui text într-un alt text prin macroprelucrare. (< engl. macroprocessor) Vezi definitia »

ÎNSOȚITÓR, -OÁRE, însoțitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care însoțește, care întovărășește. ◊ Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație. – Însoți + suf. -tor. Vezi definitia »

păscătór, păscătóri, s.m. (reg.; la unele jocuri cu mingea) jucător pus la prinderea mingii, la păscare. Vezi definitia »