PECTORÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la piept. ◊ (s. m.) (mușchi) al pieptului. 2. în bolile de piept. II. s. n. 1. pieptar de metal, piesă a armurii romane. 2. bucată de stofă ornată cu pietre scumpe, pe care o purtau pe piept faraonii, la egipteni și marele preot, la evrei. (< fr. pectoral, lat. pectoralis) Vezi definitia »

INESENȚIÁL, -Ă adj. neesențial. (< fr. inessentiel) Vezi definitia »

MINIATURÁL adj. Mic, minuscul. [Pron. -ni-a-. / < miniatură + -al]. Vezi definitia »

CHINTESENȚIÁL, -Ă adj. referitor la chintesență. (< chintesență + -ial) Vezi definitia »

al (f. a, pl. ai, ale), art. – 1. Art. caracteristic al numeralului ordinal. – 2. Art. caracteristic pentru aproape toate cazurile de gen. (uzul impune: fereastra casei; dar acesta este unicul caz în care se face abstracție de art. a, cf. o fereastră a casei; noua fereastră a casei; fereastra nouă a casei; fereastra este a casei). 3. Art. caracteristic al pron. pop. – 4. Folosit în mod absolut, fără indicarea obiectului posedat, înseamnă „fiul lui”: ai Galeongiului (Iorga), fiii Galeongiu. A dat naștere la numeroase patronime, mai ales în Bucov.: Asiminei „fiul Siminei”. – 5. Fără indicarea posesorului, poate însemna: „tot ce se referă la”: după cît spun cunoscătorii în ale fripturii de batal (Sadoveanu). Lat. ille, illa, prin faza intermediară el, ea, care este pron. pers. (Pușcariu 53; DAR; D. Găzdaru, Descendenții demonstrativului latin ille în limba română, Iași, 1929). Vezi definitia »