VECTOMÉTRU s. n. aparat electric pentru măsurarea caracteristicilor curenților alternativi. (< fr. vecteurmètre) Vezi definitia »

EUDIOMÉTRU, eudiometre, s. n. Aparat alcătuit dintr-un tub de sticlă gradat, cu doi electrozi de platină, folosit la analiza volumetrică a gazelor sau la sinteza anumitor substanțe gazoase cu ajutorul descărcărilor electrice. [Pr.: e-u-di-o-] – Din fr. eudiomètre. Vezi definitia »

ESTEZIOMÉTRU s.n. Instrument, asemănător unui compas, cu care se măsoară sensibilitatea tactilă. [< fr. esthésiomètre, cf. gr. aisthesis – simțire, metron – măsură]. Vezi definitia »

OHMMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară rezistența electrică. [Pron. om-me-. / cf. fr. ohmmètre]. Vezi definitia »

DISTORSIOMÉTRU, distorsiometre, s. n. (Electron.) Aparat pentru măsurarea distorsiunilor armonice. [Pr.: -si-o-] – Din fr. distorsiomètre. Vezi definitia »