Definita cuvantului centumvir
CENTUMVÍR s.m. Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. centumvir, cf. fr. centumvir].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu centumvir
ciocândír, ciocândíi, s.n. (reg.) jucărie. Vezi definitia »
CIGHÍR, cighiruri, s. n. (Reg.) Drob de miel. – Tc. çeger „măruntaie”. Vezi definitia »
musafír (musafíri), s. m. – Invitat, oaspete. – Var. mosafir. Mr. musafir. Tc. (arab.) müsafir (Roesler 599; Lokotsch 1510a; Ronzevalle 161), cf. ngr. μουσαφίρης, alb. musafir. – Der. musafirlîc, s. n. (înv., vizită), din tc. müsarfirlik. Vezi definitia »
VATÍR s.n. Pânză vatir = pânză foarte apretată, folosită pentru întărituri la hainele bărbătești. [< germ. Wattier(leinen)]. Vezi definitia »
ONIR- v. oniro-. Vezi definitia »