Definita cuvantului centumvir
CENTUMVÍR s.m. Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. centumvir, cf. fr. centumvir].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu centumvir
pobír s. m. – (Banat) Porumb necopt. Slov. póbir, pobèr „recoltare”,, cf. póberek „fruct necules în timpul recoltei”, dar care se culege mai tîrziu. – Cf. pogîrci. Vezi definitia »
VAMPÍR s. m. 1. liliac mare din America de Sud care suge sângele animalelor și al oamenilor pe care-i surprinde adormiți. 2. personaj imaginar despre care se credea că ar suge sângele celor vii. ◊ (fig.) exploatator sălbatic. 3. criminal care ucide din plăcerea de a vedea sânge. (< fr. vampire, germ. Vampir) Vezi definitia »
BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir. Vezi definitia »
curat chilipir expr. foarte ieftin. Vezi definitia »
chir s. m. – Domn (titlu de politețe, folosit în epoca fanarioților, sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX). Mr. chir. Ngr. ϰύρ(ιος), cf. v. sb. kyrŭ (Vasmer, Gr., 87). – Compară chirio chir, s. m. (înv., titlu rezervat prelaților), din ngr. ϰύριος ϰύρ (nu a avut circulație reală); chiriacodromion, s. n. (carte de predici), din ngr. ϰυριαϰοδρόμιος; chiriarh, s. m. (prelat), din ngr. ϰυριάρχης; chiriarhie, s. f. (demnitate de prelat), din ngr. ϰυριαρχία; chiriarhic(esc), adj. (de prelat). Cf. chiraleisa, chirielă. V. Murnu 13; Gáldi 165. Vezi definitia »