UMBLĂTÚRĂ, umblături, s. f. (Pop.) Umblat¹, mers; umblare. ♦ Fel de a umbla, de a duce picioarele în mers. – Umbla + suf. -ătură. Vezi definitia »

oáspătă (= oaspete) s. f. (pl. oaspete) Vezi definitia »

PANGRAMĂ, pangrame, s.f. Propoziție care include toate literele unui alfabet. Vezi definitia »

AMĂRĂLÚȚĂ, amărăluțe s. f. Mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice (Cicendia filiformis). – Amăreală + suf. -uță. Vezi definitia »

SÚȘĂ s.f. (Franțuzism) Origine, sursă. ♦ (Med.) Proveniență a unei culturi de (infra) microbi; tulpină. [< fr. souche]. Vezi definitia »