Definita cuvantului fată
FÁTĂ, fete, s. f. 1. Persoană de sex feminin, nemăritată. ◊ Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într-o gospodărie. Fată bătrână = fată trecută de vârsta de măritat și care a rămas necăsătorită. ♦ Fecioară, virgină. 2. (În raport cu părinții) Fiică. – Lat. feta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fată
logográmă s.f. Semn grafic care înlocuiește un cuvânt fără să-i reproducă integral sau nereproducându-i deloc sunetele prin litere; scriere ideografică (‹ fr. logogramme. Vezi definitia »
EXCELÉNȚĂ s.f. 1. Titlu onorific care se dă în unele țări miniștrilor, ambasadorilor și (la catolici) episcopilor. 2. (Rar) Înalt grad de perfecțiune; calitatea de a fi excelent. ◊ Prin excelență = în mod deosebit, mai ales. [Cf. fr. excellence, lat. excellentia]. Vezi definitia »
SPONDILÓZĂ s.f. Leziune degenerativă a coloanei vertebrale, de natură reumatică. [< fr. spondylose, cf. gr. spondylos – vertebră]. Vezi definitia »
ASTENOSFÉRĂ s. f. partea superioară a „mantalei” Pământului, din magmă vâscoasă, situată imediat sub litosferă. (< fr. asthénosphère) Vezi definitia »
-PEDÉZĂ elem. „vigoare”, „izbucnire”. (< fr. -pédèse, cf. gr. pedesis, săritură) Vezi definitia »