SIBARÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se dedă unei vieți de lux și desfrâu. (< fr. sybarite, lat. sybarita, locuitor din Sybaris) Vezi definitia »

cișít, cișíturi, s.f. (înv.) 1. asortiment de mărfuri. 2. vânzare, desfacere. Vezi definitia »

OLĂRÍT s. n. Meșteșugul olarului; olărie (1). – Olar + suf. -it. Vezi definitia »

MIORCĂÍT s. n. Faptul de a (se) miorcăi; orăcăit; fig. smiorcăit. – V. miorcăi. Vezi definitia »

PRĂJÍT², -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji. Vezi definitia »