Definita cuvantului adăpa
adăpá (adáp, adăpát), vb. – 1. A da apă de băut unui animal. – 2. A îmbiba, a impregna. 3. (Înv.) A da, a administra (un medicament). 4. (Înv.) A otrăvi. – Mr. adep,, megl. dap, istr. adŏpu. < Lat. ădaquāre (Pușcariu 20; REW 147; DAR); cf. it. adacquare (salent. dakware, bar. adakwe), prov. azaigar, v. fr. aever (fr. din Vest aiguer, cf. Gamillscheg 20). Sensul 4, astăzi rar, se bazează pe confuzia între „băutură” și „otravă”, cf. fr. poison (‹ potionem). Der. adăpat, s. n. (acțiunea de a adăpa); adăpătoare, s. f. (loc de adăpat); adăpător, adj. (care adapă); adăpătură, s. f. (înv., otrăvire).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu adăpa
KÁPPA s. m. a zecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului k. (< fr. kappa) Vezi definitia »
PÁMPA s. n. v. pampas. Vezi definitia »
STAMPÁ vb. tr. a fasona un material prin deformare plastică, cu matrițe speciale. (< it. stampare) Vezi definitia »
TAPÁ, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. 2. Tranz. și refl. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. – Din fr. taper. Vezi definitia »
Kleampa, klempe, s.f. 1. Persoana care obisnuieste sa plagieze. 2.Persoana care isi insuseste munca altora spre a face profit. Vezi definitia »