FOTOGRAFÍE, fotografii, 1. Imagine pozitivă a unei ființe, a unui obiect, a unui peisaj etc. fixată pe hârtie fotografică și obținută prin fotografiere. ♦ Tehnica fotografierii. 2. (Cin.: în sintagma) Fotografie de platou = fotografie (1) executată în timpul realizării unui film pentru asigurarea racordului dintre cadre și secvențe, pentru publicitate etc. – Din fr. photographie. Vezi definitia »

LOGOLATRÍE s.f. (Liv.) Cult al cuvintelor considerate ca având putere magică. [Gen. -iei. / < fr. logolâtrie, cf. gr. logos – cuvânt, latreia – închinare]. Vezi definitia »

ACULTURÁȚIE s.f. Ansamblul transformărilor care au loc într-un grup social (privind felul de a munci și gândi, de a se comporta și judeca etc.) ca urmare a unui contact permanent cu un alt grup social mai mare. [Gen. -iei. / < engl. acculturation]. Vezi definitia »

ORTOEPÍE s. f. Ansamblu de reguli proprii unei limbi care stabilesc pronunțarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli. – Din fr. orthoépie. Vezi definitia »

CELIOPATÍE s. f. denumire generică pentru afecțiunile abdominale. (< fr. coeliopathie) Vezi definitia »