AUTOCÓRĂ, autocore, s. f., adj. (Plantă) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Pr.: a-u-] – Din germ. Autochore. Vezi definitia »

ORTÓPTICĂ s.f. – V. ortoptic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

RADÚLĂ s. f. limbă aspră la unele moluște, servind la roaderea hranei. (< fr., lat. radula) Vezi definitia »

ZMOÁLĂ s. f. (Var.) Smoală. (cf. smoală) Vezi definitia »

podăríță, podăríțe, s.f. (înv.) 1. podăreasă, soția podarului. 2. femeie care avea în pază un pod sau care conducea un pod umblător. Vezi definitia »