DIFUZIÚNE s.f. 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. [Pron. -zi-u-, var. difuzie s.f. / < fr. diffusion, it. diffusione, cf. lat. diffusio]. Vezi definitia »

GĂRGĂÚNE s. m. v. gărgăun. Vezi definitia »

CAVITAȚIÚNE s.f. v. cavitație. Vezi definitia »

SOLICITÚDINE s.f. Atitudine plină de afecțiune, de bunăvoință și de grijă; atenție binevoitoare. [< fr. sollicitude, cf. lat. sollicitudo]. Vezi definitia »

COMUNIÚNE s. f. 1. legătură trainică, unire strânsă. 2. euharistie. (<fr. communion, lat. communio) Vezi definitia »