DIÁTĂ, diate, s. f. (Înv.) Testament; prevedere testamentară. [Pr.: di-a-. – Var.: adiátă s. f.] – Din ngr. díeta. Vezi definitia »

văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi Vezi definitia »

TALONÉTĂ s.f. 1. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. Bucată de stofă, cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [< fr. talonnette]. Vezi definitia »

dîră (dấre), s. f. – Urmă. – Mr. dîră, megl. diră. Sl. dirá „gaură, urmă” (G. Mohl, Mél. Soc. Ling., VII, 160; Tiktin; Candrea), cf. sb. dirá, bg. dyria, slov. dira. – Der. dîri, vb. (Trans., a urmări, a adulmeca), cf. sl. dirjǫ „a merge pe urme”; dîrîi, vb. (Trans. de Nord, a zgîria), care pare a se fi încrucișat cu sl. dirati (Candrea). Vezi definitia »

pléșcă s.f. (reg.) 1. chelie, pleșuvie. 2. cap, schelet. Vezi definitia »