Definita cuvantului dîră
dîră (dấre), s. f. – Urmă. – Mr. dîră, megl. diră. Sl. dirá „gaură, urmă” (G. Mohl, Mél. Soc. Ling., VII, 160; Tiktin; Candrea), cf. sb. dirá, bg. dyria, slov. dira. – Der. dîri, vb. (Trans., a urmări, a adulmeca), cf. sl. dirjǫ „a merge pe urme”; dîrîi, vb. (Trans. de Nord, a zgîria), care pare a se fi încrucișat cu sl. dirati (Candrea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dîră
TELEFILMOTÉCĂ, telefilmoteci, s. f. Filmotecă a televiziunii. – Tele- + filmotecă. Vezi definitia »
LEVULÓZĂ s. f. fructoză. (< fr. lévulose) Vezi definitia »
ANEURÍNĂ s.f. Vitamina B1; tiamină. [Pron. -ne-u-. / < fr. aneurine]. Vezi definitia »
BACTERIORÍZĂ s. f. Simbioză între rădăcinile unor leguminoase și bacteriile fixatoare de azot. (< fr. bactériorhise) Vezi definitia »
vîrstă (-te), s. f. – 1. Etate. – 2. Dungă, fîșie. – 3. Smoc, cosiță. – 4. (Trans.) Buchet. – Var. vrîstă. Mr. vîrstă, vrîstă, megl. vrăstă. Sl. vrŭsta, vrŭstŭ (Cihac, II, 465; Conev 59), cf. bg. vrăstĭ „etate”, slov. vèrsta „linie”. – Der. vîrsta (var. vrîsta), vb. (a dunga; a împestrița, a asemui); vîrstnic (var. vrîs(t)nic), adj. (adult, matur; înv., de aceeași etate); vîrstnicie (var. vrîstnicie), s. f. (vîrsta de adult); învrîsta, vb. (a dunga; a alterna; a varia). Vezi definitia »