aberánță s. f. aberație. (< fr. aberrance) Vezi definitia »

suveică, suveici s. f. (pub.) modalitate ilicită de câștig utilizată în domeniul financiar; spălare de bani. Vezi definitia »

DIAPEDÉZĂ s. f. (Fiziol.) Trecere a globulelor albe prin pereții vaselor capilare, determinată de digestie sau de o infecție. [Pr.: di-a-] – Din fr. diapédèse. Vezi definitia »

HIALÍTĂ s.f. 1. Varietate de opal care are transparență. 2. Sticlă neagră de Boemia. 3. Inflamație a corpului vitros. [Pron. hi-a-, var. hialit s.n. / < germ. Hyalit, cf. gr. hyalos – sticlă, cuarț]. Vezi definitia »

pohlibuitúră, pohlibuitúri, s.f. (înv.; deprec.) lingușeală. Vezi definitia »