Definita cuvantului caraftă
caráftă (căráftă), caráfte, s.f. (reg.) unul din cele două lemne orizontale înfipte în capetele de sus ale furcilor, care țin vatalele; cioacă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu caraftă
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață. Vezi definitia »
BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s. f. Mișcare, joc cu mâinile și cu picioarele prin apă (la scăldat). – Din bălăci + suf. -eală. Vezi definitia »
ADUNĂTÚRĂ, adunături, s. f. 1. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (Peior.) Grămadă de oameni adunați din întâmplare, gloată, strânsură. – Aduna + suf. -ătură. Vezi definitia »
PASARÉLĂ s. f. 1. punte mobilă pentru urcarea sau coborârea de pe o navă. ◊ platformă pe puntea de sus a unei nave, unde stă ofițerul de cart sau timonierul. 2. pod îngust, pentru pietoni, peste o linie ferată, o șosea etc. 3. legătură între două clădiri la nivelul etajelor. (< fr. passerelle) Vezi definitia »
PRĂSÍLĂ, prăsile, s. f. 1. Reproducție (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenții, produșii unui animal de rasă; p. ext. animal din rasă ameliorată. 3. (Rar) Rasă, neam, soi. [Pl. și: prăsili] – Prăsi + suf. -ilă. Vezi definitia »