Definita cuvantului comandament
COMANDAMÉNT s.n. 1. Autoritate, putere, organ de comandă (la o mare unitate); loc unde se găsește acest organ. 2. (Fig.) Sentință, precept, normă, regulă. 3. Comandament prealabil = act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. [Cf. fr. commandement, it. comandamento].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comandament
INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. – Din fr. indolent, lat. indolens, -ntis. Vezi definitia »
CONFLUÉNT, -Ă adj. (Despre ape) Care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu etc.) mai mare. ♦ (Despre vase sanguine) Care se unesc. [Pron. -flu-ent. / < fr. confluent, it. confluente, cf. lat. confluens]. Vezi definitia »
TATONÁNT, -Ă, tatonanți, -te, adj. (Livr.) Care tatonează. – Din fr. tâtonnant. Vezi definitia »
MANIFESTÁNT, -Ă, manifestanți, -te, s. m. și f. Pesoană care participă la o manifestație (1); demonstrant. – Din fr. manifestant. Vezi definitia »
DISPERSÁNT s.n. Agent dispersiv; dispergator. [Cf. fr. dispersant]. Vezi definitia »