Definita cuvantului coluviu
COLÚVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. [Pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apă murdară].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coluviu
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli. Vezi definitia »
născocorâtóriu, născocorâtórie, adj. (reg. înv.) enervant, iritant; ațâțător. Vezi definitia »
DETÁLIU, detalii, s. n. Amănunt. ◊ Loc. adv. În detaliu = a) în fiecare amănunt luat aparte; b) cu de-amănuntul, în mod detaliat. ◊ Expr. (A vinde) în detaliu = (a vinde) în cantități mici, cu bucata, cu amănuntul. ♦ Circumstanță de amănunt în care se petrece ceva. ♦ Lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar (în ansamblul celorlalte). – Din it. dettaglio, fr. détail. Vezi definitia »
RECLAMAGÍU2, reclamagii, s. m. (Fam.) Persoană care își face reclamă, publicitate; lăudăros. – Reclamă + suf. -agiu. Vezi definitia »
TRAVÁLIU s.n. 1. (Tehn.; ieșit din uz) Lucru mecanic. ♦ (Rar) Muncă, lucru. 2. (Med.) Momentul nașterii. [Pron. -liu. / < it. travaglio, cf. fr. travail]. Vezi definitia »