PRODÍGIU s. n. 1. eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol. 2. persoană extraordinară prin talentul, virtuțile sau viciile sale. (< lat. prodigium, fr. prodige) Vezi definitia »

POSTLÚDIU s. n. secțiune suplimentară, instrumentală sau orchestrală, care încheie o compoziție muzicală. ◊ lucrare pentru orgă care se execută la încheierea unei ceremonii religioase. (< germ. Postludium, fr. postlude) Vezi definitia »

omágiu (omágii), s. n. – Manifestare de respect; prinos, ofrandă. It. omaggio. – Der. omagia, vb. (a aduce omagiu); omagial, adj. (de omagiu). Vezi definitia »

NISIPÍU, -IE, nisipit, adj. (Rar) Gălbui (ca nisipul¹). – Nisip + suf. -iu. Vezi definitia »

RECOMPENSATÓRIU, -IE adj. v. recompensator. Vezi definitia »