Definita cuvantului comă
CÓMĂ2 s.f. 1. A noua parte dintr-un sunet, care este cea mai mică diviziune a tonului perceptibilă cu urechea; semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră. 2. (Rar) Virgulă. [< it. coma, germ. Komma, cf. gr. komma – fragment de frază].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comă
AMILÁZĂ, amilaze, s. f. Substanță produsă de pancreas, care (în timpul digestiei) transformă amidonul în maltoză și glucoză. – Din fr. amylase. Vezi definitia »
SARCOLÉMĂ s.f. Membrană periferică a fibrelor musculare striate. [< fr. sarcolemme, cf. gr. sarx – mușchi, lemma – teacă]. Vezi definitia »
DEȘÁRJĂ s. f. 1. descărcare. 2. (fig.) ușurare. (< fr. décharge) Vezi definitia »
potícă1, potíci, s.f. (reg.) un fel de leasă, de gard de nuiele, care servește la construcția pereților la casele țărănești. Vezi definitia »
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Din burtă + suf. -ică. Vezi definitia »