Definita cuvantului ordalie
ORDALÍE, ordalii, s. f. Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu, caracteristic evului mediu, prin diferite probe (a focului, a apei clocotite și a fierului încins) sau prin duelul judiciar. [Acc. și: ordálie] – Din fr. ordalie, lat. ordalium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ordalie
ACROFOBÍE s. f. teamă patologică de locurile înalte; hipsofobie. (< fr. acrophobie) Vezi definitia »
MONOSPERMÍE s. f. fecundare a ovulului de către un singur spermatozoid. (< fr. monospermie) Vezi definitia »
ILUSTRÁȚIE s.f. Imagine, desen etc. care accentuează, explică sau completează un text. ◊ Ilustrație muzicală = însoțire a unei lecții, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care însoțește o reprezentație teatrală, o evocare. [Gen. -iei, var. ilustrațiune s.f. / cf. fr. illustration, lat. illustratio]. Vezi definitia »
MICROSPORÍE s. f. micoză cauzată de un microspor. (< fr. microsporie) Vezi definitia »
GENUFLEXÍE s.f. v. genuflexiune. Vezi definitia »