DISPÉRSIE, dispersii, s. f. 1. Împrăștiere, răspândire, risipire. ♦ Spec. (Chim.) Stare de împrăștiere, într-un mediu oarecare, a unei substanțe aflate în particule foarte mici. ♦ Spec. (Fiz.) Separare a unei radiații sau a unei unde sonore în urma refracției, difracției etc. 2. (Mat.) Repartizare a unei mulțimi de valori în jurul unei anumite valori tipice. [Var.: dispersiúne s. f.] – Din fr. dispersion, lat. dispersio, -onis. Vezi definitia »

ENCICLOPEDÍE s.f. 1. Tip de lucrare lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștințe amănunțite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile. 2. (Fig.) Operă importantă care cuprinde cunoștințele de bază dintr-un anumit domeniu. ♦ Ansamblul cunoștințelor omenești organizate metodic. ♦ Numele unui celebru dicționar publicat între 1751 și 1772 de către învățații francezi Diderot și D'Alembert. [Gen. -iei. / < fr. encyclopédie, cf. gr. en – în, kyklos – cerc, paideia – educație]. Vezi definitia »

CHINÓVIE, chinovii, s. f. Mănăstire în care călugării au viața organizată în comun. [Acc. și: chinovíe] – Din sl. kinovija. Vezi definitia »

iotesíe s.f. (înv.) luarea unui copil de suflet, adopțiune, înfiere. Vezi definitia »

ARHONDOLOGÍE s. f. (Înv.) Istorie a nobilimii; (concr.) carte a familiilor nobile dintr-o țară. [Var.: arhontologhíe s. f.] – Ngr. arhontologia. Vezi definitia »