scandál (-luri), s. n. – Zarvă, tărăboi. – Var. înv. scándal(à), scandelă. Mgr. σϰάνδαλον (Murnu 49, sec. XVII), și modern din fr. scandale. – Der. scăndăli, vb. (a scandaliza), sec. XVII, înv.; scandalagiu, s. m. (persoană scandaloasă); scandaliza, vb., din fr. scandaliser; scandalos, adj., din fr. scandaleux. Vezi definitia »

NOUMENÁL, -Ă adj. v. numenal. Vezi definitia »

ASOCIÁL, -Ă adj. neadaptabil vieții sociale, căreia i se opune violent. (< fr. asocial) Vezi definitia »

BRAHIANTICLINÁL s.n. (Geol.) Anticlinal scurt. [< fr. brachyanticlinal]. Vezi definitia »

POPORÁL, -Ă, poporali, -e, adj. (Înv.) Popular. – Popor + suf. -al. Vezi definitia »