Brașóv s. m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl. Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), cf. însă bîrsă. – Der. brașovean, s. m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu acoperiș boltit); brașoveancă, s. f. (prăvălie de mărunțișuri); brașoavă, s. f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin tendința de a exagera proprie vînzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu, Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat). Vezi definitia »

BOGOSLÓV, bogoslovi, s. m. (Înv.) Teolog. ♦ (Adjectival) Învățat. – Slav. (v. sl. bogoslovu). Vezi definitia »

cristov s.n. (reg.) cârstov, ziua Crucii. Vezi definitia »

citóv, -ă, adj. (reg.; despre animale și oameni) întreg, sănătos (la minte), nevătămat, zdravăn teafăr. Vezi definitia »

ALCÓV, alcovuri, s. n. Firidă într-o cameră de dormit, unde se așază patul. [Var.: (înv.) alcóvă s. f.] – Fr. alcôve. Vezi definitia »