permetezéu, s.n. (reg.) vermorel pentru stropitul viei. Vezi definitia »

SCARABÉU s. m. 1. insectă coleopteră coprofagă, cu corpul turtit, acoperit cu o carapace cornoasă, neagră și cu antenele dințate. 2. pecete, piatră grafată, bijuterie, amuletă înfățișând o asemenea insectă, simbol al reînvierii la vechii egipteni. (< lat. scarabaeus, fr. scarabée) Vezi definitia »

DEFILÉU s. n. vale îngustă și adâncă între doi munți, săpată de o apă curgătoare. (< fr. défilé) Vezi definitia »

BASILÉU s.m. 1. (În Grecia homerică) Titlu purtat de conducătorii tribali. ♦ Titlu al celui de-al doilea arhonte în Atena antică. 2. (Ist.) Titlu oficial al regilor persani până la cucerirea arabă. 3. Titlu purtat de împărații bizantini; persoană având acest titlu. [Var. bazileu s.m. / < fr. basileus, cf. gr. basileus – rege]. Vezi definitia »

PRITANÉU, pritanee, s. n. Edificiu în care avea loc consiliul pritanilor. – Din fr. prytanée. Vezi definitia »